Şcoala începe odată cu toamna… sau invers!
După vară, anotimpul vacanţei mari, vine toamna, anotimpul unui început, al unei perioade lungi de studiu, descoperiri şi acumulări.
Există o teamă şi un respect faţă de tot ceea ce este nou, faţă de începutul oricărui lucru, al oricărei activităţi…deci, şi al şcolii.
Şcoala cu enigmele sale, şcoala cu temerile sale, şcoala cu farmecul ei ştrengăresc, şcoala noastră, a tuturor.
Celor mai mulţi, draga noastră toamnă le oferă / le-a oferit, la început de septembrie, pe lângă avantajul de a trăi zile deosebit de frumoase, dar şi ocazia de a descoperi o lume nouă: aceea prilejuită de începutul şcolii.
Câtă nostalgie aduce toamna în sufletele noastre!
Cine nu-şi aminteşte sentimentul pe care şcoala, la fiecare început al ei nu îl trezea în sufletul de copil, de tânăr sau de om adult?!...Un sentiment frumos, incomparabil…
Putem să credem că acest sentiment nu ar aparţine oricărui şcolar?
În viaţă avem momente când căutăm emoţiile, dar avem momente când nu le dorim.
Ce transformări, ce fapte ar putea determina o eliberare a unora dintre elevi de atitudinea de ostilitate, de calvarul pe care îl reprezintă prima zi de şcoală ?
Un dascăl